IPOTEŞTI
MIHAI EMINESCU
"N-oi uita vreodată, dulce Bucovină,
Geniu-ţi romantic, munţii în lumină,
Văile în flori,
Râuri resăltânde printre stânce nante,
Apele lucinde-n dalbe diamante
Peste câmpii-n zori."
Mihai Eminescu" La Bucovina" (14 august 1866)
"La un cias depărtare de târgul Botoşani, cam o bună fugă de cal după ce dincolo de Cătămărăşti, cârmind spre stânga, părăseşti şoseaua lui Mihalache Sturza, ochiul călătorului dă de o vale retrasă şi liniştită, departe de ochii lumei, încununată pe strâmtul ei orizont de dealuri păduroase". Grigore Goilav către Corneliu Botez (20 aprilie 1909)
Naşterea şi copilăria lui Eminescu au intrat în mit. Ipoteştii, sunt priviţi din acest unghi, un spaţiu sacru prin copilăria fabuloasă a poetului, dar mai ales, prin recreerea lui în universul imagistic eminescian. Căci îndrăgim Ipoteştii sugestionaţi de viziunea poeziei de care suntem marcaţi.
