Lacul din poeziile lui
Mihai Eminescu
Aflat la 4 Km de Memorialul Ipoteşti si 15 Km de orasul Botoşani, lacul din pădurea Baisa este o curiozitate a naturii. Loc viu al memoriei operei, lacul şi pădurea romantice în sălbăticia lor, induc turiştilor incantaţii eminesciene: Peste vârfuri trece lună / Codru-şi bate frunza lin / Dintre ramuri de arin / Melancolic codrul sună.
Lacul
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarca;
Tresarind în cercuri albe
El cutremura o barca.
Si eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult si parc-astept
Ea din trestii sa rasara
Si sa-mi cada lin pe piept;
Sa sarim în luntrea mica,
Îngânati de glas de ape,
Si sa scap din mâna cârma,
Si lopetile sa-mi scape;
Sa plutim cuprinsi de farmec
Sub lumina blândei lune
Vântu-n trestii lin fosneasca,
Unduioasa apa sune!
Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin si sufar
Lânga lacul cel albastru
Încarcat cu flori de nufar.
(Mihai Eminescu 1876,
1 septembrie)
